Deşi grăsimile au un renume prost, ele sunt o componentă importantă în dieta noastră. Există două tipuri de grăsimi: grăsimile bune(cele polinesaturate din seminte, nuci şi uleiuri de peşte) şi grăsimile rele(grăsimile saturate din carne, ouă şi produse lactate, la care se mai adaugă grăsimile trans, care se găsesc în alimentele prăjite şi procesate).
Grăsimile bune sunt grăsimile esenţiale(omega-3 şi omega-6) care ne ajută să ne menţinem sănătoşi fizic, reducând riscul apariţiei infecţiilor, alergiilor, astmului bronşic şi eczemelor, datorită proprietăţilor antiinflamatorii şi de suport imunologic. Ele intră în componenţa membranei celulare permiţând nutrienţilor şi oxigenului să fie mai uşor asimilate la nivel celular şi dioxidului de carbon şi altor produse reziduale să părăsească celula. Grăsimile bune asigură şi o sănătate mintală bună, deficienţa lor putând avea ca rezultat probleme legate de oboseală, memorie, tulburări comportamentale, depresii şi tulburări de atenţie.
Grăsimile rele sunt grăsimile saturate care se găsesc în alimentele de origine animală cum ar fi carnea, ouăle şi produsele lactate. Consumul lor exagerat poate duce la apariţia bolilor cardiovasculare, obezităţii, diabetului zaharat etc. Aceste grăsimi deşi nu sunt esenţiale, nu trebuie evitate în totalitate deoarece sunt surse de vitamine liposolubile(A, D şi E). Grăsimile trans sunt cele mai dăunătoare pentru sănătate. Aceste tipuri de grăsimi se găsesc în alimentele prăjite şi în cele care conţin uleiuri vegetale hidrogenate. Ele blochează conversia grăsimilor esenţiale în grăsimi vitale pentru creier şi au potenţial cancerigen. Cantitatea ideală a acestora în dietă este zero.
Pentru a asigura un aport de grăsimi benefice pentru sănătate trebuie consumate cantităţi sporite de seminţe şi nuci(seminţe de in, dovleac, foarea-soarelui, susan), peşte(sardine, macrou, somon, scrumbie) şi ulei de peşte.